Limite. Limite de viteză, limită de spaţiu, timp limită.... peste tot omul a ţinut morţiş să traseze linii şi reguli în viaţă. Unele pot fi uşor încălcate, chiar adesea. Uneori chiar situaţia o cere ca aceste îngrădiri sa fie omise.
Există persoane ce au format un întreg stil de trai prin încălcarea limitelor, a regulilor.... chiar şi a gardurilor. Problema cu limitele pe care ţi le trasezi, e că oricât de îngroşate, oricâte semne de alarma ai agăţa de-a lungul lor şi oricât te-ai ruga ca nimeni să nu se apropie (sau cu atât mai grav, chiar să le încalce) e că ele nu ţin pe nimeni afară... ci te capturează pe tine înăuntru.
Şi totuşi, sunt limite care o dată trecute te pot duce pe un teren minat. Acele tipuri de limite sunt genul care te pot distruge. Este un risc enorm şi de aceea majoritatea nici măcar nu pot să gândească la posibilitatea că acestea ar putea fi vreodată încălcate. Exact ca atunci când eram mici şi ştiam exact că unele boacăne sunt atât de mari încât te speria doar gândul să le faci - de consecinţele şi pedepsele aferente nici nu mai are rost să menţionez.
Cei care încalcă aceste "norme" autoimpuse bănuiesc că o fac pentru a simţi pulsul acestei vieţi, poate din teribilism. Persoanele care trec peste acest tip de barieră sunt puse foarte uşor la pământ. Până la urmă, si îngrădirea asta avea rolul ei, însă, din când în când, priveliştea o dată trecut de aceea dungă mare, de un roşu ameninţător, poate să îţi taie respiraţia.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu